Așezarea geografică
Satul Gașpar azi ocupă o suprafață de 116,44 ha de teren. Cu voia Domnului a revenit ca satul să aibă o așezare geografică cu un relief contrast, unde se mărginește câmpia ușor ondulată a Moldovei de Nord cu altitudinea de 256 metri la est și 241 m la apus.
De la întemeierea sa satul Gașpar a făcut parte din județul Hotin, apoi Iași, pâna la decretul din 6 martie 1887, semnat de A.S. Suvorin, trecând apoi în județul Bălți.
Din 1940 la 10 noiembrie, după comasarea județelor, satul face parte din raionul Brătușeni. Apoi trece în raionul Edineț. O distanță de 25 km desparte satul de centrul raional, 18 km - de calea ferată Brătușeni, 12 km - de traseul Odesa - Bălți - Cernăuți - Brest, 60 km - de orașul Bălți și 200 km - de capitala republicii, or. Chișinău.
Povara satului se ține pe două dealuri întretăiate de două văi, formând la mijloc un podiș, unde-i situat centrul satului cu biserica sa din lemn, clădirea gimnaziului cu 2 nivele, casa de cultură pentru 300 spectatori, grădinița de copii, primăria, casa de prestari servicii sociale, magazine, câteva baruri particulare și casele unor săteni mai norocoși. Punctul cel mai înalt, de 256 metri înalțime, se află la est de iazul lui Iacob Domanciuc, mai la deal de piscul plantat cu nuci.
La miazănoapte Gașpar se mărginește cu satul Goleni, de care îl desparte o distanță de 8 km. La apus, la o depărtare de 5 km, avem ca vecin satul Fântâna Albă, sat cu o vechime impunătoare în istoria neamului. Tot 5 km ne desparte de vecinul de miazăzi - satul Chetroșica Nouă, care pe parcursul anilor s-a tot aflat, cu mici întreruperi, în componența sovietului sătesc, apoi în comuna Gașpar. Punctele cardinale de la Est sânt satele Frasin - 4 km și Scăieni -8 km.
Caracteristica tehnico - geologică a teritoriului
După gradul geologo-ingineresc efectul de distrugere, provocat de cutremur, satului Gașpar i se atribuie categoria a IV a seismicității teritoriului. Cutremurul poate atinge aici 7 grade scara MSK-6.
În baza cercetărilor geologo-inginerești satul Gașpar este împărțit în 3 zone în ceea ce privește construcția clădirilor.
Zona A. Bună pentru construcții. Înclinarea povârnișului nu depășește 4-5 grade. Din punct de vedere geologic această zonă nu prezintă pericol pentru construcții.
Zona B. Bună pentru construcții, unde înclinarea povârnișului este sub un unghi de 7-12 grade. Înainte de a construi se recomandă un control mai detaliat al solului.
Zona C. Primejdioasă pentru construcții din cauza apelor subterane, care ajung la suprafață(0,5-2,0 m). Se pot provoca inundații și alunecari de teren.
(Datele institului ” Moldavgheologhia” din februarie 1991 efectuate de specialistul principal al APM D.Diordiev)
Conform proiectului raional Edineț, obiectul nr.11513 GPI ”Moldagroproiect” 1986, satul Gașpar este referit la gradul I la deservirea culturală.
Conform analizelor economice, deservirii sociale, organizării gospodărești, transportului, factorilor naturali satul avea perspectivă.
Arhiva executivului raional Edineț
Clima
În raport cu privire la clima naturală a satului Gașpar se spune că este temperată - caldă și bine umezită în zona de Nord a R.Moldova. Media anuală a temperaturii aerului este de +8 - +8,5 grade. Cantitatea medie anuală a precipitațiilor oscilează între 490-500 mm. După datele observațiilor de mulți ani, efectuate de stația meteorologică Edineț, temperatura în timpul verii ajunge la absoluta maximă de +35-+39 grade și absoluta minimă în timpul iernii -35- -40 grade, cu înghețarea solului la adâncimea de 1,0 - 1,2 m,iar media 0,6 - 0,8 m.
Cea mai mare viteză a vântului se atestă în luna martie - de 18 - 20 m/s, media - 3 - 5 m/s. Predomină vânturile nord - vestice. În timpul rece al anului se intensifică repetarea vânturilor sud - estice, care aduc moină.
În sezonul de vară temperatura este mai statornică. Cea mai aridă lună este iulie, cu media de +22 grade.
În majoritatea cazurilor direcția vânturilor în perioada de vară predomină nord - vestice, în perioada de iarnă - sud - estice. Dar vara direcția musonilor este schimbătoare.
Primele înghețuri la sol încep în a doua decadă a lunii noiembrie. Continuă ele până în luna aprilie.
În general clima este destul de favorabilă pentru creșterea culturilor tehnice, a sfeclei de zahăr, florii - soarelui, grâului alimentar, fructelor.
Arhiva executivului raional Edineț
Căi de comunicație
De la început și până în 1964 s.Gașpar nu a avut nici un drum pietruit, cu toate că se afla geografic la intersecțiile județelor Bălți, Soroca și Hotin, și prin rețeaua sa de comunicații lega satele așezate între Prut și Nistru. Toate aceste drumuri erau de țară. Pe vreme secetoasă - pline cu colb, iar pe timp ploios, când o lingură de apă face un car de noroi, erau pâna la butuci de glod. După anul 1918 s-a intensificat traficul și pe drumurile satului, care nu mai aveau odihnă, fiind destul de obosite, mai ales, în zilele de joi și vineri, când se făceau iarmaroace de vite la Tîrnova și Dondușeni.
Și doar în anul 1964 satele Gașpar și Chetroșica Nouă au fost legate, prin șoseaua construită cu mijloacele kolhozului, cu traseul Odesa - Bălți - Cernăuți - Brest.
În toamna aceluiași an s-a deschis și ruta de autobuze Gașpar-Edineț, ce circula de 4 ori pe zi, la un preț de 35 copeici. În anul 1988 această șosea a fost asfaltată.
În 1981 satul se leagă cu o altă șosea, înspre Fântâna Albă - Parcova, care în 1984 va fi asfaltată.
În 1985 se pietruiește drumul spre s. Frasin și gara Tîrnova.
Rețeaua de drumuri a satului e neordonată, străzile principale sânt paralele cu pârâiașul ce întretaie satul de la sud-est la nord-vest.
